Ruptură

M-am speriat de un perete și el s-a speriat de mine.
Mă priveam într-o fereastră și ea s-a privit prin mine în afară.
M-am petrecut pe străzi și ele se petreceau sub tălpile mele înfierbântate de vară.
Mă chinuiam să dorm, iar patul se chinuia să mă țină.
Mi-am scris foi, iar foile s-au scris singure când mi-au văzut incapacitatea.
Mi-am oftat și pieptul și-a oftat odată cu mine.
M-am zâmbit în fiecare zi, iar zilele și-au zâmbit de mine.
M-am decis să fiu indecisă, iar deciziile s-au anulat.
Mi-am cântat și cântecul s-a spart.
M-am pârât de una singură și pâra n-a mai putut să mă pârască.
M-am repetat și repetiția odată cu mine.
M-am pierdut și pierderea n-a putut să mă găsească.
M-am pierdut și m-am pierdut cu totul.
Nu m-a mai găsit nici peretele,
Nici fereastra,
Nici străzile,
Nici patul,
Nici foile,
Nici oftatul și nici pieptul,
Nici zilele sau zâmbetele,
Nici deciziile,
Nici cântecul,
Nici pâra,
Nici repetiția;
Nici măcar repetiția a tot...